sâmbătă, 12 decembrie 2015

Un zambet pentru o zi

"Why didn't you tell me there was danger? Why didn't you warn me? Ladies know what to guard against, because they read novels that tell them of these tricks; but I never had the chance of discovering in that way; and you did not help me!"

-Tess
                                                                  
-Unde te grabesti? m-a intrebat.
-Nicaieri, asa merg eu pe strada. *Ciudato, comporta-te normal*

------

-Ce par frumos ai. E asa moale! Sa ai grija de el, mi-a spus cu mana dreapta plimbandu-i-se prin parul meu.
-Multumesc, la fel! *Zambesti ca o idioata si el stie asta*
------

-Ai niste ochi superbi!
*TU VORBESTI?*
-De ce te uiti asa insistent la mine fara sa spui nimic? Ma faci sa rad. (Ii spun, timida.)
El imi ofera un zambet care imi topeste inima si imi raspunde cu o voce calma, dar pe un ton serios:
-Te admir.
Eu ma blochez. Nu mi se intampla des,dar cand sunt cu el...uit de tot.
------

Ma ia de mana si ii simt caldura. *Iarta-ma ca sunt rece.* Ma cuprinde cu bratele si ma tine strans 30 de secunde, care pentru mine par 30 de ore. Inspir adanc. Ma uit in ochii lui si ii patrund in suflet - e un om minunat..

Ma trezesc.

In memoriam



”STRONG Son of God, immortal Love,
Whom we, that have not seen thy face,
By faith, and faith alone, embrace,
Believing where we cannot prove;

That God, which ever lives and loves,
One God, one law, one element,
And one far-off divine event,
To which the whole creation moves.”
                                  - Lord Alfred Tennyson, In Memoriam




                                                                                                    

Uneori ma intreb de ce ni se intampla lucruri rele.

Da! Viata te tranteste cand te astepti mai putin si am acceptat asta. Am acceptat ca exista un final pentru toate. Dar nu pot sa accept cand Finalul (Moartea) triseaza cu nerusinare ca la jocurile de carti si ii ia pe cei care se ridica mai greu dupa lovitura vietii.

Scriu aceasta postare in memoria unui om special. Si nu spun ”special” pentru ca era vedeta sau cineva cu vreun atu. Era si este in sufletele noastre un om talentat, frumos (in toate privintele), iubit si mult prea tanar pentru povara ce i-a fost sortita. Ca acest om sunt multi, din pacate. ”De ce, Doamne? De ce? De ce oamenii rai nu sunt la inceputul listei Tale?” O intrebare la care nu aveam dreptul de a afla raspunsul, in aceasta viata cel putin.

Ne facem planuri pentru viitor si ne gandim la bani, cu ce sa ne imbracam la petrecerea X, daca Y merita sa fie criticat, etc, sa fim seriosi. DAR, rareori deschidem ochii larg si ne uitam la ce am realizat pana in acel moment, la oamenii din jur si, in special, nu prea traim in prezent, sa ne bucuram de el. Finalul (fir-ar al naibii el!) poate veni in orice moment, nu conteaza varsta, sexul, categoria sociala..

Omule drag, fie-ti sufletul asezat in loc luminos cu multi ingeri in jur.. Rest in peace, you shall never be forgotten!